Ordinea firească a scopurilor care trebuie urmărite și realizate prin acest demers legislativ:
- Să nu rămână nepedepsită nicio faptă penală săvârșită de vreun magistrat și, pe de altă parte, să nu fie pedepsit niciun magistrat nevinovat;
- Desfășurarea urmăririi penale să nu afecteze independența și imparțialitatea magistraților!
I.) Propunerea prezentată de dl. Ministru Cătălin Predoiu este o inițiativă care, în ceea ce privește oportunitatea, ține cont de problemele interne și internaționale generate de înființarea SIIJ.
SIIJ trebuia desființată, deci va fi desființată!
Propunerea de act normativ pare a fi corectă la nivel de principiu!
Conflictul care trebuie subliniat: Tragerea la răspundere penală a magistraților nu trebuie să ocazioneze nicio șansă, nicio oportunitate ca independența și imparțialitatea magistraților să fie pusă în discuție, să fie afectat acest principiu esențial de funcționare a sistemului judiciar!
Magistrații care încalcă legea penală trebuie să răspundă penal ca toți cetățenii români, așa cum, de asemenea, când este cazul, răspund contravențional, civil și disciplinar. Urmărirea penală și judecarea magistraților, procesul penal, este un fenomen cu care societatea se confruntă, fenomenul infracțional nu ocolește (din nefericire!) nici corpul profesional al magistraților. Rar se întâmplă, spre liniștea noastră rar, dar se întâmplă(!), ca unii magistrați să săvârșească fapte de natură penală – fapte cu conținut diferit: infracțiuni de drept comun, de corupție, infracțiuni de criminalitate organizată…
Nevoia de a nu afecta independența și imparțialitatea magistraților este una fundamentală în ceea ce privește buna funcționare a sistemului nostru judiciar, a sistemului nostru de drept, dar la fel de important este să luptăm și împotriva fenomenului infracțional în care sunt uneori implicați magistrații!
Experiență profesională, pregătire teoretică, precum și calitățile psiho-intelectuale și experiența personală, în propunerea comunicată de către ministrul Cătălin Predoiu, determină alegerea unor anumiți procurori care să înfăptuiască actele de urmărire penală care vizează suspecți și inculpați care au calitatea de magistrați.
Scopul ultim al desemnării acestor procurori specializați fiind acela de a stabili adevărul juridic în legătură cu faptele pentru care sunt urmăriți penal unii magistrați, de a nu rămâne nepedepsită nicio faptă penală și de a nu fi pedepsit niciun magistrat nevinovat. Întreg Procesul penal trebuind să se desfășoare având cea mai solidă garanție posibilă a neîncălcării Principiului independenței justiției!
Eu susțin Principiul specializării, care este un principiu care și-a dovedit eficiența în activitatea desfășurată în sistemul judiciar în toată istoria sa recentă. În speță, acest principiu al specializării este raportat la calitatea persoanelor urmărite penal, aceea de a fi magistrați. Îmi bazez, de asemenea, susținerea acestei propuneri legislative pe nevoia de a asigura, prin felul în care acești anchetatori specializați sunt desemnați, un fundament principiului independenței și imparțialității.
Are o relevanță crucială și procedura în sine de desemnare a procurorilor specializați, procedură care trebuie să aibă drept urmare desemnarea celor mai potriviți procurori anchetatori și, de asemenea, să creeze convingerea tuturor că desemnarea a fost una obiectivă și că este o garanție a respectării Principiului independenței și imparțialității activității magistraților!
Soluția procedurală?
Aceasta este soluția pe care eu o propun:
a.)Parchetul general de pe lângă Curtea de Apel/ Parchetul general de pe lângă ICCJ propune procurorii candidații pentru a fi desemnați procurori specializați (Procurorul general sau Adunarea generală formată din toți procurorii Parchetului General propune candidații– De discutat, de analizat!);
b.)Ministrul de justiție emite un aviz motivat susținând desemnarea sau nu a candidaților propuși(aviz necesar, dar nu și obligatoriu pentru CSM!)
c.)Plenul CSM desemnează prin vot procurorii specializați. Respingerea unui candidat se poate face numai prin Hotărâre motivată luată de Plenul CSM, prin votul majorității membrilor săi!
De ce?
Un echilibru aproape perfect se poate realiza ca urmare a exercitării cu bună-credință a atribuțiilor lor constituționale de: Ministerul public ( prin Parchetul General de pe lângă ICCJ și Parchetele Generale de pe lângă Curțile de Apel), Ministrul de justiție și CSM. Toate acestea fiind instituții/autorități regăsite în Constituția României!
…………………………………………………………………………………………………………………………….
- Parchetele generale propun candidații. Sistemul judiciar este implicat prin Ministerul Public (fiind singura instituție care poate propune unul sau mai mulți candidați!)
,,Rolul Ministerului Public – ART. 131
(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.(2) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.”
- Ministrul de justiție avizează motivat– dată fiind poziția sa constituțională și statutul procurorilor stabilit prin art.132 din Constituție, procurorii desfășurându-și activitatea sub autoritatea acestuia.
,,Statutul procurorilor- ART. 132
(1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.”
- CSM desemnează. CSM, garantul independenței justiției, în adunarea generală a Plenului, prin Hotărâre adoptată cu majoritatea voturilor membrilor săi componenți, desemnează procurorii specializați. CSM hotărăște în exercitarea atribuției sale constituționale prevăzută în art.133 din Constituție!
,,ART. 133
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei. ”
………………………………………………………………………………………………………………………………………….
II.) Alte intervenții necesare.
Pe de o parte,
Cred că atât competența teritorială (determinată de domiciliul magistratului suspect sau inculpat) a Curților de Apel, cât și a Parchetelor de pe lângă Curțile de Apel, trebuie regândită. În sensul în care, magistrații să nu fie anchetați și nici judecați de către colegii lor din Parchetul sau Curtea de Apel unde își desfășoară activitate, ci de alte Parchete dpl CA, respectiv, alte Curți de Apel. Totul pentru a nu exista probleme generate de faptul că sunt colegi care și-au desfășurat și își desfășoară activitatea în aria de competență a unei anumite Curți de Apel, că, într-un fel sau altul, chiar dacă sunt din alte Parchete sau alte instanțe din aria de competență a acelei Curți de Apel, sunt colegi – anchetatorii și anchetații! Punându-se în discuție astfel imparțialitatea procurorului și a judecătorilor din procesul penal în desfășurare, chiar dacă ar fi numai și numai o problemă de imagine publică și ar trebui să fie primită această propunere…
Pe de altă parte,
Pentru a proteja drepturile și interesele legitime ale suspectului/inculpatului din cauză, trebuie să fie competent teritorial un Parchet dpl o Curte de Apel limitrofă sau competentă teritorial o Curte de Apel limitrofă, limitrofă celei în care-și desfășoară activitatea magistratul suspect sau inculpat în procesul penal! (Parchetul, respectiv Curtea de Apel, competente urmând a fi desemnat/ă aleatoriu, de către procurorul general al Parchetul General dpl ICCJ, respectiv Președintele ICCJ! ).
………………………………………………………………………………………………………………………………..
Voi face astfel de amendamente, în acord cu cele mai sus arătate, deîndată ce inițiativa va fi înregistrată la Parlament, în calitatea mea de membru al Parlamentului României