România beneficiază de posibilitatea de a atrage 30 de miliarde de euro de la Comisia Europeană, prin granturi, adică plăți directe, fără obligația restituirii, dar și împrumuturi cu o dobândă preferențială, în urma unui Plan Național de Reziliență și Redresare (PNRR), negociat cu executivul european.
În documentul semnat de ambele părți, țara noastră își ia angajamentul să rezolve problema generată de plata pensiilor speciale, aceasta fiind una dintre condițiile principale pentru a avea acces la fonduri.
Cu câteva zile înainte de termenul limită, liderii Coaliției de guvernare încearcă să adopte amendamente la legea pensiilor speciale pentru a nu pierde peste un miliard de euro din banii europeni alocați prin Planul de Redresare.
Zilele acestea, liderii coaliției încearcă să împace solicitările Comisiei Europene – „contributivitate și sustenabilitate”- cu rezistența sistemului, care nu vrea să-și piardă privilegiile, dar și cu diversele decizii ale CCR în cazul magistraților.
Premize:
a.) In ceea ce privește vârsta minimă de pensionare, soluția se aplică pentru toate pensiile speciale(necontributive), mai puțin pentru cele militare (MApN )!
b.) In ceea ce privește impozitarea, aceasta se aplică pentru toate pensiile, contributive sau speciale(necontributive), inclusiv pentru cele militare (MApN )!
SOLUȚIA:
-
- Vârsta minimă de pensionare 60 de ani, pentru toate pensiile speciale, mai puțin pentru cele militare, fără nicio altă derogare!
- TOATE pensiile vor fi impozitate progresiv, pe tranșe de venituri, după cum urmează:
- Până la 3000 lei = o
- 3001 – 7000 lei = 10% 400 lei
- 7001 – 9000 lei = 20% 400 lei
- 9001 – 11.000 lei = 30% 600 lei
- 11.001 – 15.000 lei = 40% 1.600 lei
- peste 15.001 lei = 50% …
Argumente:
Stare de fapt constatată și prin PNRR – efortul bugetar implicat de achitarea pensiilor necontributive (în mod special) este foarte mare, este împovărător, pare de nesusținut în viitor și nejustificat prin prisma lipsei (în parte) a contributivității! Nevoia de a interveni în ceea ce privește vârsta pensionării, precum și modalitatea de calcul a impozitului datorat este clară.
În ceea ce privește vârsta de pensionare, efectul este unul evident. Majorarea vârstei de pensionare diminuează efortul bugetar pe care statul îl face pentru a achita aceste pensii ținând cont de speranța medie de viață și de vârsta de la care pensia urmează a fi achitată, deci de perioada de timp în care (dpdv statistic) statul va achita pensia specială unui beneficiar!
În ceea ce privește impozitarea pensiilor, pentru că TOATE pensiile, nu doar cele necontributive, vor fi impozitate la fel și doar în viitor, ulterior modificării legislative, demersul este unul constituțional! Pentru că toate principiile fiscalității sunt respectate, soluția propusă îndeplinește cerințele constituționale.
Statul este suveran în stabilirea politicii fiscale, fără a se încalcă vreun tratat, regulament, directivă transpusă ori decizie obligatorie la nivel UE, iar principiile fundamentale ale fiscalității sunt respectate (legalitate, impersonalitate, nediscriminare, certitudine, egalitate fiscală, neretroactivitate…) prin aplicarea acestui impozit!
Iar Statul impozitează deja pensiile, subliniez, fără a exista nicio critică de neconstituționalitate!
Rezultat evident al celor două măsuri ale soluției: diminuarea substanțială a efortului bugetar pentru plata pensiilor necontributive duce și la realizarea obiectivului din PNRR!
Mijloace:
- Modificări legislative reprezentând intervenții de modificare a fiecărei legi speciale care reglementează acum pensiile necontributive.
- Modificarea Codului fiscal, art.99 și urm.
